Sunt câștigător loto și nu este o glumă. Sunt unul dintre fericiții câștigători nedeclarați ai vestitului concurs de noroc. De ce spun că sunt un câștigător nedeclarat? Pentru că am jucat de nenumărate ori cu speranță, cu dorința de a câștiga. Ca și voi am făcut calcule, am făcut planuri, am pus diverse combinații pe variantele unui bilet. Am avut ca orice român visul unei îmbogățiri peste noapte, fără muncă, fără transpirație, fără ore pierdute în câmpul muncii. Și tot ca voi m-am trezit brusc, teribil de brusc, a doua zi după extragerea LOTO, în același stadiu – cu buzunarele goale și mai mult fără bani în cont.
Astăzi am să vă povestesc cât de aproape am fost să iau marele pot câștigător într-una dintre duminici. Vă pot spune de la început că este bine să îți asculți soția – și aici mă adresez bărbaților cu masculinitate excesivă. De ce spun asta? Veți vedea în continuare cum m-am pus în calea bogăției, dar ea m-a ocolit. Sau cu alte cuvinte mi-a dat la temelie. Pentru că am avut orgoliu bărbătesc, care uneori este prostesc. Acum stau și mă întreb cum de Simona nu mi-a pregătit un spațiu rezervat pe preșul de la ușă.
Era o zi de sâmbătă, pe la amiază, când ne-a venit nouă ideea de a juca la LOTO. Înarmat cu listele și sacoșele aferente mersului la cumpărăturile de sâmbătă, așteptam docil să vină Simona cu numerele pe care vroia să le jucăm. În acea sâmbătă, Simona ca niciodată mi-a spus că vrea ea să pună numerele la jocul de noroc. Lucrurile au decurs destul de repede – de obicei am o soție hotărâtă în ceea ce își propune să facă. Cu numerele în buzunarul de la cămașă – la inimă, am ieșit pe ușă, convins că va fi încă un weekend ca oricare altul.
După ce am făcut cumpărăturile, am zis că e momentul să merg la agenția loto și să pun numerele. Dar, atunci a intervenit orgoliul bărbătesc – știți chestia aia pe care noi bărbații o numim superioritate când avem senzația că doar noi ne pricepem la anumite lucruri? Exact sentimentul acela l-am avut eu – Simona nu se pricepe la jocurile de noroc, ba chiar nu le agrează. Și în mintea mea surescitată de potențialul câștig am luat decizia să pun 3 numere din cele date de Simona pe o variantă, alături de 3 numere ale mele, iar celelalte 3 numere ale Simonei pe altă variantă, unde am mai pulsat și eu cu 3 numere.
Și am plecat. Știți cum se uită lucrurile din clipa în care ai ieșit pe ușă? Am pus biletul validat în buzunar și am plecat înspre casă. Totul a decurs normal, sâmbătă după-amiază. Aceleași lucruri banale erau făcute – făcut curat în casă, făcut de mâncare pentru săptămâna următoare, ieșit în parc, încărcat bateriile. A venit și ziua de duminică – de dimineață am mers la Biserică, am venit acasă, am mâncat la prânz, ne-am făcut siesta și am ieșit cu Iustina în parc. Toate normale până acum.
A venit ora fatidică, când a avut loc extragerea. Țin și acum minte cum privind la televizor, simțeam cum îmi crește tensiunea, concomitent cu extragerea fiecărui număr din cele 6. Și dintr-o dată m-am albit la față, Simona nu știa ce s-a întâmplat. Am intrat pe modulul de pilot automat – alb ca varul m-am dus înspre portofelul în care aveam biletul. L-am deschis mecanic, am luat biletul și am privit numerele puse pe ambele variante. Și am muțit, nu mai spuneam absolut nimic – Simona nu înțelegea ce am pățit. I-am întins biletul cu numerele puse de mine pe variante. Și a înțeles. Eram câștigătorii nedeclarați ai extragerii din acea zi.
Au ieșit toate cele 6 numere puse de Simona la plecarea mea spre cumpărături. Dar toate 6. Doar că, orgoliul meu de bărbat a pus 3 numere pe o variantă și alte 3 numere pe altă variantă. Vă dați seama ce senzație de Păcală am avut în acel moment. Am dat cu piciorul unei șanse de îmbogățire peste noapte – fără muncă, fără ore pierdute în câmpul muncii. Doar pentru că nu am avut încredere în al șaselea simț al Simonei. Știți cât de aiurea este sentimentul acela în care îți dai seama că ai fost cel mai mare bou de pe fața pământului, că nu ți-ai ascultat soția? Închipuiți-vă că aveți în față o filă CEC cu multe zerouri și o cifra de la 1 la 9 pe ea. Singurul lucru care lipsește de acolo este semnătura voastră. Vă căutați stiloul și când să semnați, vă dați seama că nu mai este cerneală. Cam așa te simți.
De atunci mă ghidez după următorul principiu, pentru a nu mai îmi face inimă rea: ”Cel mai mare avantaj în jocurile de noroc îl are cel care nu joacă deloc” – Gerolamo Cardano
