Suferința aduce fericire și de multe ori m-am întrebat de ce oamenii ce trec prin greutăți au puterea de a zâmbi. Asta până weekendul trecut, când am aflat răspunsul la multe din întrebările mele legate de acest subiect. Suferința aduce fericire nu este doar o maximă a unui renumit guru – este un fapt ce se întâmplă zi de zi. Dacă nu mă credeți, gândiți-vă la cele mai grele zile pe care le-ați avut și la cum v-ați simțit după ce au trecut.

Da, zilele în suferință te sfâșie în mii și mii de bucăți. Da, perioadele negre din viața fiecăruia dintre noi, ne fac să nu mai fim funcționali și să ne dorim doar să stăm retrași într-un colț. Eventual, un colț pe care să nu îl știe prea multă lume. Și da, în acele zile, de cele mai multe ori ești doar tu și cu suferința, sau cel mult unul, doi oameni stau lângă tine, în suferință.

Ați încercat vreodată să stați în suferință alături de cel ce e căzut? Ați încercat să simțiți ceea ce simte cel care este în genunchi? Ați încercat doar să stați lângă un om suferind? Dacă da, sunteți eroi. Pentru că de cele mai multe ori cu toții fugim de suferință și implicit de oamenii care suferă. În mintea noastră, a oamenilor, suferința are întotdeauna un aspect negativ și nu de eliberare. Iar să stăm alături de cel care suferă nu intră în visele noastre – ce să mai vorbim de a lua o parte din suferința celuilalt asupra noastră….

Prin suferind te poți încărca

Omul suferind este un om rănit – rănit de boală, rănit de alți oameni care l-au îndepărtat, rănit de lipsa dragostei celorlalți. Da, un om suferind nu este cea mai plăcută companie și de cele mai multe ori te încarcă cu sentimente apăsătoare. Și da, lângă omul suferind nu prea îți vine să dai petrecere. Dar, un minut petrecut lângă un om aflat la nevoie, te poate ajuta să înțelegi mai bine ceea ce ai. Și din ceea ce ai să dai și lui. Vorbesc despre sentimentele de bucurie pe care tu le ai – dă-i și lui din energia ta pozitivă, spune-i un cuvânt bun.

De cele mai multe ori oamenii aflați ”în boli nevăzute” sunt evitați pentru că nu sunt înțeleși. Sufletul unui astfel de om este sfâșiat în mii și mii de bucățele. Oare pentru care bucățică din sufletul lui ești și tu răspunzător? Astfel de oameni au nevoie doar de iubire, ei nu cer mai mult. Pentru că din iubire ești iau energia să se ridice din genunchi, să se scuture de praf și să se ambiționeze să revină la starea lor. Mai buni, mai puternici, mai iubitori.

Spuneam că weekendul trecut am înțeles că suferința aduce fericire. Pentru că în periplurile noastre am ajuns în locuri pline de fericire, pe care o simțeam prin toți porii. Iar în locurile alea și-au dus viața oameni ce au suferit cumplit și au iubit sufletele oamenilor nespus. Fiecare petec de pământ din acele locuri te încărcau cu o stare de bine și de liniște pe care o porți și peste zile.

Adu bucurie nu suferință

Ce ar fi dacă fiecare dintre noi am fi aplecați spre a aduce bucurie peste tot pe unde mergem? Da, e greu când ți se spune un cuvânt greu în față să spui un cuvânt bun. Dar, măcar tu spune din prima doar cuvinte bune. Când vezi un om trist, doar du-te la el și îmbrățisează-l, fără să îi spui nimic. Pentru că sufletele pot simți dincolo de cuvinte. Nu trebuie să ții discursuri, ci doar mângâie acolo unde vezi că sufletul suferă.

Am întâlnit oameni pe care viața i-a pus de nenumărate ori în situații dificile. Iar acei oameni au reușit să se ridice ori de câte ori viața le-a pus piedică. Și de cele mai mult ori, oamenii aceștia au un suflet atât de bun, încât chiar și atunci când sunt în suferință se gândesc la cei de lângă ei. Pentru că oamenii aceștia au fost atât de jos, încât acum știu să se bucure de fiecare lucru minor din viața lor.

Suferința aduce fericire, iar lacrimile unui om căzut pot fi șterse de fiecare dintre noi. Doar să vrem să putem. Nu mai puneți și voi răni în sufletele celor afalți în suferință. Nu mai evitați astfel de oameni. Nu îi mai fugăriți de lângă voi. Nu vă faceți că nu vedeți durerea lor. Întindeți-le o mână – pentru ca oamenii aceștia au nevoie doar de iubire pentru a renaște.

Câștigați suflete

Gândiți-vă cum ar fi să puteți să câștigați suflete. Să puteți să ridicați oamenii din zona cea mai neagră a vieții lor. Da, implică un efort emoțional imens, implică uneori și tăierea voii proprii, dar ceea ce veți avea de câștigat va fi etern. Nu fugăriți sufletele, apropiați-le, nu le biciuți cu atitudini de om rece, ci încălziți-le cu îmbrățișări venite din inimă. Nu trebuie să faceți mai mult decât să fiți acolo, doar să fiți!