E ianuarie, a doua lună de iarnă după decembrie. Și ce să vezi, a venit în sfârșit zăpada. Dar, pe toate canalele de știri sunt informații apocaliptice despre drumuri blocate, despre ninsori abundente și despre viscolul năprasnic de afară. Suntem atenționați să nu ieșim din casă dacă nu este strict necesar. Ba mai mult, se flutură ideea unui scenariu apocaliptic, fără ieșire. Totuși, ce am vrea să se întâmple în a doua luna de iarnă? Să mergem în pantaloni scurți? Da, putem spune: soc e ianuarie si ninge
Anul trecut, tot în preajma zilei de 6 ianuarie, a nins. A fost prima zi de iarnă adevărată, în care puzderie de copii ieșeau cu sania afară, sau ridicau oameni de zăpadă. Și anul trecut, ca și anul acesta, știrile erau apocaliptice. Dar realitatea din parcuri îți arăta totuși o imagine clară a distracției și bucuriei copiilor. Acum, văd că avem cod roșu, cu drumuri blocate și mașini întoarse din drum.
Dar țin minte că atunci când eram copil, iernile erau cu mult mai grele și cu o cantitate mai mare de zăpadă. Ca să nu mai spun de iernile pe care le-au prins părinții noștri, cu troiene cât gardul casei. Și totuși s-a supraviețuit zăpăzelior și gerului de afară. Care ger, apropo este de -10 grade. În condițiile în care mai demult ger era considerat de la -20 grade în sus. Cea mai tare fază am văzut-o la o știre în care reporterul spunea că sunt mașini blocate de dimineață, dar pe imagine se vedea cum mașinile treceau încet, pe lângă el.
Autoritățile iau cea mai ușoară măsură pe care o pot lua – să blocheze drumurile. Și nu să scoată utilajele de dezăpezire din garaj și să facă lucrurile cum trebuie. În condițiile actuale nu poți să nu te gândești că înainte, administrația își făcea treaba mai bine, chiar dacă iernile erau mai grele decât cele de acum. Altfel nu pot să îmi explic cum înainte, oamenii reușeau să meargă prin zăpezi cât casa, iar acum, la cel mai mic fulg de zăpadă intrăm în alarmă. Ori nu se mai știe să se facă deszăpezire, ori este mai ușor să stai în birouri și să blochezi drumuri și să produci știri apocaliptice.
Și totuși dacă ne uităm în calendar, vedem că este ianuarie, a doua lună de iarnă. Și din experiența anilor trecuți, șansele de ninsoare sunt mari în această lună a anului. După valul acesta de ninsori, cel mai probabil vor veni și perioadele de ger adevărat, de -25 de grade. Și atunci vor dudui televizoarele de știri apocaliptice și de situații dramatice. La televizor și la canalele de știri. Pentru că în rest va fi o iarnă normală ca oricare alta, ca și până acum.
Dimineață am ieșit din casă și culmea, copilul mi-a spus să lăsăm mașina în parcare și să mergem pe jos unde aveam de ajuns. Pentru că, deși ningea și bătea vântul, copilul a fost mult mai relaxat decât eram eu, adultul. Ce-i drept, ea se uită mai rar la știrile de la televizor. Trebuie să recunosc că plimbarea pe jos, sub fulgii de zăpadă, cu un pic de aer rece biciuindu-ne obrajii a făcut bine tonusului nostru general. Și da, asta înseamnă iarnă – cu ninsori, viscol, ger și crivăț.
Iarna nu este ca vara, asta este clar, dar nici să nu cădem în partea cealaltă, apocaliptică, în care să avem senzația că ierni ca cea pe care o trăim acum, nu au mai fost. Tind să cred că ne speriem mult prea ușor de primii fulgi de zăpadă, că avem tendința să ne plângem mult mai repede când se blochează un pic drumurile și că nu ne mai bucurăm de ceea ce reprezintă iarna. Chiar dacă suntem un pic deranjați de vremea de afară, eu zic că putem să ne bucurăm de tot ce înseamnă iarna.
Și ar trebui ca poporul acesta să pună un pic de presiune pe autorități pentru a face ceea ce trebuie și când trebuie, ca zăpada să nu ne mai ia prin surpindere. Pentru că în alte țări se întâlnesc destul de rar situații în care drumurile să fie închise, sau înzăpezite. Ba mai mult, deszăpezirea se face într-un ritm alert, ceea ce nu permite iernii să ia prin surprindere. Administrația trebuie să înțeleagă că nu este o soluție să îți acoperi incompetența prin crearea de știri apocaliptice pe care să le dai la televiziuni, ca ulterior să te scuzi că nu ai avut cum să te lupți cu vremea.
“Amurg de iarnă, sumbru, de metal/Românilor, le poate fi fatal” – Mihai Haivas.