Sistemul sanitar e pe ultimul loc în Europa. Zilele acestea a venit confirmarea a ceea ce știam deja de ani buni de zile. Confirmarea a venit de la Indexul European al Consumatorului de Sănătate. De cele mai multe ori oamenii din sistemul sanitar își fac datoria, deși doar ei știu ce presiuni sunt. Pe de o parte este presiunea cauzată de lipsurile din spitale, pe de altă parte este presiunea pusă de pacient. La fel de adevărat este că, apar din ce în ce mai multe cazuri de culpe medicale. Sau filmulețe realizate în sălile de primire urgențe, acolo unde, din păcate uneori latura umană lipsește tocmai la cei care ar trebui să trateze.

Sursă foto: neptuntv.ro

Discuția este cu mult mai complexă decât se poate vedea la prima vedere. Într-un sistem în care lipsesc cele mai elementare tratamente, cei ce lucrează în sistem sunt ultimii vinovați de ce se întâmplă. Atitudinea unora dintre medici este însă cea care te face să îți iei câmpii. Ca în mai toate domeniile, medicii care fac abuz de meseria lor, crezându-se mici dumnezei sunt în prim plan. Cred că se pot juca cu viața pacientului după bunul lor plac. Dar, sunt cu mult mai mulți medici care își fac treaba și sunt dedicați pacienților. Fiind preocupați în tratarea pacienților, nu mai au timp să iasă în evidență. Pentru că nu este așa, ni se pare normal ca medicii să ne trateze…

Totuși, în România prevenția este unul dintre elementele ce lipsesc cu desăvârșire din viața noastră. Nu prea ne ghidăm pe principiul e mai ușor să previi decât să tratezi. De cele mai multe ori ajungem la medici doar atunci când nu mai putem de durere, sau când este prea târziu. Și atunci așteptăm ca medicii să facă minuni cu sănătatea noastră. Da, medicii și-au ales această meserie pentru a salva vieți. Dar, oare noi de ce nu căutăm să ne salvăm propria viață? De ce nu suntem preocupați de sănătatea noastră decât atunci când ea este șubredă?

Sistemul sanitar este în colaps. Așa este. De cele mai multe ori plătim asigurări de sănătate degeaba. Iar atunci când ajungem să avem nevoie de ele suntem nevoiți să scoatem alți bani din buzunar. Este adevărat sistemul sanitar este la cel mai jos nivel unde putea ajunge. Da, sunt medici care nu pun în prim plan sănătatea pacientului. Și cu toate acestea noi ce facem pentru sănătatea noastră?

Majoritatea populației nu poate apela la serviciile private de sănătate. Dar de ce apelăm la ambulanță și ajungem în urgențe pentru boli ușoare ce pot fi tratate de medicul de familie? De ce plecăm de prezumția că medicul trebuie să mă trateze instant de cum am ajuns? Oare dacă am gândi cu toții așa cum ar mai exista o prioritizare a gravității bolilor? Am fost și eu în serviciul de urgență a spitalelor din România. Am fost și eu tratat cu răceală de cei ce preluau urgențele. Am fost revoltat de cele mai multe ori. Dar, după ce am stat și am cugetat, mi-am dat seama că erau alte cazuri mult mai grave.

Da, cazurile în care pacienții sunt purtați între spitale până mor sunt grave. Sau cazurile în care pacientul se duce pentru o operație banală și iese într-un sicriu. Iar medicii care se joacă cu viața pacienților sunt vinovați de lipsă de umanitate. Am fost și eu purtat între spitale prin 2003, cu taxiul și doar norocul a făcut ca totul să fie bine până la urmă. Dar îmi pare rău că generalizăm atunci când vine vorba despre medici. Nu toți medicii sunt nesimțiți, și fără lipsă de empatie față de suferința pacientului. Încă mai sunt mulți medici care își fac treaba cu sârg și care nu au uitat jurământul lui Hippocrate. Să nu îi băgăm pe toți în aceeași oală.

Ca în orice meserie, cei ce s-au făcut medici doar pentru bani trebuie să plătească lipsa de moralitate. Atunci când pun actul medical pe planul doi și partea financiară în prim plan. Să facem distincție între sistemul sanitar și profesioniștii care lucrează în el. Poate că nu degeaba medicii care aleg să plece în afară sunt căutați de cele mai bune clinici. Poate că nu degeaba recunoașterea meritelor medicilor români se face în statele din afară. Dacă toți medicii ar fi corupți, lipsiți de empatie și de etică, atunci țările unde ajung i-ar pune pe liber.

Într-o țară cu multe sisteme nefuncționale, sistemul sanitar face parte dintr-o mașinărie care merge poticnindu-se. Și nu pentru că nu ar fi o mașinărie de calitate, ci pentru că cei ce o conduc nu au nici-o urmă de profesionalism. Nu mă refer la managerii de spitale, ci la cei care fac cadrul legislativ pentru buna funcționare a sistemului sanitar.

Cu oameni profesioniști sistemul poate fi îmbunătățit și adus la nivelul calitativ al majorității medicilor din România. Al celor care pun actul medical pe prim plan. Deși omenește vorbind și medicii când ajung acasă trebuie să pună ceva pe masă. Însă statul trebuie să oprească exodul medicilor – și nu doar prin salarii decente, ci și printr-un sistem sanitar bine pus la punct.

Și da Ministerul Sănătății trebuie somat să ajute sănătatea.