Sarbatorile Iasului 2016 au venit si anul acesta şi au îmbrăcat oraşul, în haine de sărbătoare. Şi iarăşi sărbătorile oraşului au găsit ieşenii dezbinaţi, fiecare având propriile păreri, în ceea ce priveşte normalitatea desfăşurării evenimentelor. Fie că au fost ieşeni deranjaţi de afluxul mare de pelerini, fie că au fost ieşeni deranjaţi de afluxul mare de maşini, fie că au fost ieşeni deranjaţi de statul la rând al oamenilor ce doreau să se închine la Sfânta Parascheva, cu toţii îşi doresc să le fie bine lor. Ceilalţi nu mai contează.
Cum spun de fiecare dată – Iaşul este plin de “ieşenisme” ce duc la dezbinare, la conflict de idei şi la bătutul pasului pe loc. Suntem superiori fiecare celuilalt şi părerea noastră este mai pertinentă decât părerile celorlalţi. Avem autoritate să ne impunem punctul de vedere, chiar dacă domeniul respectiv nu este cel în care lucrăm. Vorba aceea – suntem cetăţeni europeni şi avem dreptul la opinii. Toţi ceilalţi fac greşit tot ceea ce fac, doar noi procedăm corect.
Dar nu venim cu nimic concret care să ajute oraşul să se dezvolte. Suntem genul de cârcotaşi care în afara faptului că suntem deranjaţi de absolut orice se întâmplă în oraş, nu punem mâna să facem ceva palpabil, care să aducă plus-valoare pentru Iaşi. Privim cu jind la Cluj, Timişoara şi suntem invidioşi pe ei că au multe evenimente, că s-au dezvoltat din punct de vedere economic, că numele mari se duc într-acolo. Dar atât – sunt foarte puţini cei care vin cu soluţii reale pentru a urni Iaşul din loc. Stăm şi aşteptăm. Mai ţineţi minte inundaţiile din 2013, când deşi erau sub ape, oamenii dintr-un sat de prin apropierea noastră, aşteptau să vină jandarmii să muncească pentru ei şi să îi salveze din calea apelor? Deşi erau în pericol, ei aşteptau salvarea din altă parte. Cam aşa suntem şi noi ieşenii – aşteptăm să vină tot timpul alţii cu soluţii, fără să depunem un minim efort să mişcăm lucrurile.
Haideţi să ne gândim fiecare în pătrăţica noastră la ce proiect am lucrat pentru îmbunătăţirea Iaşului. Şi aici nu mă refer la proiecte economice, de infrastructură, sau orice alt proiect de mare anvergură. Mă refer la proiectele mici, care pot fi aplicate fie şi în asociaţia de proprietari. Fiecare ştie răspunsul în dreptul său. Şi poate proceda aşa cum crede că este mai bine pentru el şi pentru cei de lângă el. Dacă ia în calcul că şi el poate schimba lucrurile în dreptul lui, poate lua taurul de coarne şi să încerce să facă ceva ce poate schimba puţin faţa Iaşului. Şi dacă îţi amenajezi grădina din spatele blocului, poate fi un început. Nu ştii cum alţii îţi pot lua exemplul.
Haideţi să nu fim doar ieşeni cu numele. Şi aşa avem o părere foarte proastă din partea altor locuitori ai ţării. Măcar noi între noi, să nu ne mai contrăm. Pentru că dacă începem să gândim că prin dezvoltarea Iaşului avem de câştigat cu toţii sunt şanse foarte mari, ca, prin eforturi colective să şi reuşim cu adevărat să schimbăm oraşul. Nu sună deloc pompieristic şi nici patriotard. Sunt lucruri simple pe care le putem face împreună şi uşor, uşor Iaşul să fie pus pe roate.
Aşa că dragi ieşeni, haideţi să nu criticăm continuu. În loc să criticăm pelerinii am putea să le oferim ceva cald de băut. Chiar dacă unii dintre noi, nu văd utilitatea închinării la Sfânta Parascheva este absolut uman să le dăm un ceai cald. Chiar dacă suntem revoltaţi de traficul din Iaşi, haideţi ca două trei zile, să ieşim cât mai puţin cu maşinile în oraş. Chiar dacă suntem deranjaţi de unele măsuri ale administraţiei, haideţi să venim şi cu alte soluţii şi nu doar să criticăm. Pentru că altfel nu suntem cu nimic mai buni, decât cei care fac greşit lucrurile. Spre deosebire de noi sunt ieşeni care încearcă să facă ceva. Poate că uneori nu îi ajută expertiza, dar îşi dau interesul.
Nu este un articol care să ridice în slăvi administraţia oraşului. Are multe “bube” şi lucruri care încă nu sunt făcute cum trebuie. Este doar o postare care pune accentul mai mult pe implicarea fiecăruia dintre noi în viaţa Iaşului, astfel încât anul viitor să fim mulţumiţi cu toţii de sărbătorile oraşului. Şi poate aşa nu vom mai fi dezbinaţi.
Pentru că, cel puţin în următorii 20-30 -40 de ani este foarte probabil să trăim în acelaşi oraş. Vouă cum v-ar plăcea să arate Iaşul atunci?
Sursă foto: iasifun/ziaruldeiasi
