Viata de salariat in Romania este echivalentul sclaviei din secolele trecute. Par dur, dar acest lucru este cat se poate de valabil – statul iti ia piele de pe tine. Citisem astazi cum angajatorii platesc mai mult pentru munca depusa de un salariat, dar banii in plus nu ajung la salariati.
Cum poti tu, ca salariat sa iti dai silinta si sa iti faci treaba constiincios, atunci cand la sfarsitul lunii te uiti ca salariul nu iti ajunge pentru o viata decenta? Statul a ajuns sa fie mai rau decat boierii, care luau impozite si biruri de la taranii iobagi. Din totalul salariului castigat peste 42% se duc pe darile de la stat. De exemplu daca salariul tau brut este de 2200 ron, impozitele platite din salariul tau insumeaza nu mai putin de 800 – 900 ron. Ceea ce nu intelege statul este faptul ca prin platirea unor salarii mici, nu se stimuleaza consumul, iar economia nu se va dezvolta.
Iar tu ca si salariat nu ai foarte multe alternative – daca optezi pentru varianta de PFA, statul are grija sa iti puna un impozit pe venit asemanator cu darile platite de angajator. Daca mergi pe varianta de a deschide propria ta firma, trebuie sa iei in calcul faptul ca pe langa impozitele lunare platite, vei primi si vizita Directiei Financiare, Curtii de Conturi, etc. Statul niciodata nu va pierde.
La ora actuala in Romania castigul mediu pe ora este de 8-9 lei, iar o zi de munca este de 64-72 lei. Iar daca din banii astia scazi costul cu drumul si cu mancarea din ziua respectiva, vei ajunge la incredibila suma de 54 – 62 de lei. Prin comparatie un om platit cu ziua la tara castiga undeva in jur de 30-40 de lei. Optica statului e clara – pentru el nu suntem altceva decat niste sclavi pe plantatia Romania. Asta inseamna ca pe luna un agajator plateste un salar mediu de 1350 – 1450 ron.
Socotind si cheltuielile medii pe luna ajungem la un total de 700-800 ron pe luna. Iti mai raman mai putin de jumatate din salar ca sa traiesti, sa iti cumperi ceva de mancare, sa existi. Aici nu mai luam in calcul faptul ca mai ai si o rata. Atunci devine foarte dramatic totul.
Ne mai miram ca oamenii pleaca peste hotare sa isi caute fericirea. Pentru ca in Romania totul se rezuma la a trai si atat.