În bucătărie se dau cele mai aprige războaie ale gusturilor, ale poftelor și de ce nu ale limitărilor impuse dietetice. De felul meu sunt un gurmand ce nu se dă în lături de la a testa gusturi în bucătărie. Iar dacă vrei să mă chinui, trebuie să îmi pui în față un platou cu dulciuri. Și să îmi spui că nu am voie să mă desfătez cu ele. În acel moment m-ai terminat – simt cum îmi plouă în gură. Cum s-a terminat toată bucuria din lume – cum ele sunt acolo și eu nu pot nici măcar să le ating? De ce încep așa? Pentru că în weekendul trecut am participat la războiul clătitelor cu mine.
Mi-am riscat dieta pentru gustul clătitelor cu înghețată. Am știut că vor urma zile chinuitoare, în care mă voi strădui să dau înapoi fiecare gram de clătită. Dar, cu toate acestea am riscat, mi-am învins conștiința. Clătitele m-au biruit. Pentru că trebuie să recunosc au fost dumnezeiești de bune. Fiecare por al meu simțea combinația de clătită cu înghețată. Fiecare papilă gustativă dansa în aroma simțurilor dezlănțuite de întâlnirea cu acele clătite. Era o întâlnire de mult dorită – mai ales că la mine este interdicție impusă de mine la clătite. Din cauza greutății mele bineînțeles.
Dar sâmbătă am fost în raiul clătitelor. Gabriela ne-a invitat la o degustare de clătite la Bistro Copou. Credeți-mă pe cuvânt – locul acesta are toate șansele să devină destinația preferată a iubitorilor de clătite din Iași. Și nu numai. Pentru că aici găsești gustul clătitelor de acasă. E recomandat că atunci când ajungeți aici să nu fiți la dietă. Pentru că unele dintre clătite sunt adevărate bombe calorice – vreo 4000 așa. Dar, pe bune că merită să alergați pe bandă o săptămână după ce v-ați desfătat gusturile cu ele. Și nu încercați să vă opuneți, nu veți reuși să câștigați în războiul clătitelor.
Bre, dacă Ion Creangă mânca clătite de la Bistro Copou, nu știu dacă mai crea personajul leneș cu replica lui celebră: ”muieți-s posmagii”. Pentru că aici, clătitele se topesc în gură, fără să faci eforturi mari. Practic se duc singure pe tubul digestiv, iar atunci când ajung în stomac începe paranghelia simțurilor. Și nu am fost singurul care a simțit lucrul acesta. Senzația de bine, satisfacția dată de glicemia care intra în sânge au simțit-o și ceilalți 10 oameni mari și 4 prichindei prezenți de festin.
Dacă v-am făcut poftă de clătită și de oameni primitori, îndrăzniți să mergeți la Bistro Copou. Puteți să mă acuzați că faceți reclamă, sau puteți să mergeți să vedeți dacă am dreptate. Și după să îmi spuneți și mie. Am așa o senzaței că îmi veți mulțumi după ce le veți savura. După promit că vă dau rețeta de slăbire și de eliminare a fiecărui gram de clătită depus. Eu deja sunt suplu de la clătitele delicioase de la Bistro Copou. Dacă nu știți unde e, intrați pe pagina lor de Facebook, sau mergeți în Copou – e fosta clătitărie Ad*s. Hai repede fuguța la clătite și aveți grijă să câștigați războiul clătitelor. Să nu rămână nimic în farfurie.
Iar de vreți să mai citiți experiențe ale celor care au fost sâmbătă la Bistro Copou le găsiți aici: Adde, Alice, Anda, Andreea, Bianca, Gabriela, Andrei, Bogdan.
3 comentarii pentru articolul “Războiul clătitelor”