Vine la un moment dat, o perioadă în viața fiecăruia dintre noi în care ne reconfigurăm stările de fericire și sistemele de valori. Este acea perioadă în care redefinești stările care îți aduc fericirea adevărată și poate împlinirea ta ca om. Și vine acel moment în care te gândești cât de scumpi sunt banii pe care îi câștigi la final de lună. Vine momentul în care pentru a fi fericit și liniștit nu ai nevoie decât de natură, timp pentru tine și cei dragi alături. Este acel moment în care realizezi că împlinirea te face fericit.

Sursă foto: ziare.com

Recent unul dintre colegii mei mi-a arătat un filmuleț despre ce înseamnă fericirea pe intervale de vârstă. Și sincer să fiu mi-a dat de gândit. Pentru că, este cât se poate de adevărat că fericirea de la 10 ani este diferită de fericirea de la 20 de ani. Sunt momente pe care, odată ce ne-am maturizat le considerăm copilăroase. Creștem și odată cu evoluția noastră se schimbă și momentele care ne fac cu adevărat fericiți. Dacă vreți fericirea este cu noi și în noi tot timpul, dar de noi depinde cum și când o facem să devină activă.

Hai să ne gândim vă rog la ce înseamnă fericirea între 1 și 10 ani. Joaca este cea care ne-a adus cele mai mari fericiri. Este perioada în care supărările sunt trecătoare și fericirea este preponderentă. Fericirea se schimbă în intervalul 11-20 de ani. Este acea perioadă în care fericirea înseamnă să avem prietenii lângă noi, să avem părinții sănătoși. În perioada 21-30 de ani viața este cea mai frumoasă și nu avem motive să nu fim fericiți. Pentru că suntem la începutul urcușului nostru în viață. Dacă ne-am trăit viața frumos în perioada de până la 30 de ani, urmează intervalul 31-40 de ani. Acel interval al maturității, dar asta nu înseamnă că nu mai avem dreptul să fim fericiți. Ba poate chiar datorită faptului că suntem mai copți, știm cum să ne creăm propriile noastre stări de fericire.

De la 41 la 50 de ani fericirea înseamnă să vezi cum se dezvoltă frumos proprii tăi copii. Iar împlinirile tale se rezumă la fericirea copiilor tăi. Ajungi să respiri fiecare acțiune a lor, fiecare emoție pozitivă te face să simți cu adevărat ce înseamnă fericirea trăită pentru alții. Nu mai ești tu în prim plan – sunt copiii tăi. Și asta este tot ceea ce contează. Apoi, în intervalul 51-60 de ani, fericirea este dată de copilașii care te vor striga bunicule/bunica. Vezi cum alți lăstari rodesc, atunci când tu te apropii cu pași repezi spre ieșirea din viața aceasta. Și toată dragostea ta se duce înspre ei. Încerci să îi înveți să fie cu adevărat fericiți. Pe cât poți încerci să transmiți fericirea mai departe.

În intervalul 61-70 de ani, fericirea înseamnă să te poți ridica fără dureri din pat. Fericirea înseamnă să poți deschide ochii în fiecare dimineață, să poți să te mai bucuri din nou de toți cei dragi ție. Fericirea la această vârstă înseamnă să primești un telefon din partea copiilor plecați departe, telefon ce îți va alina dorul față de ei. Cu alte cuvinte fericirea pură este dată de acei oameni care te fac să înțelegi că oamenii nu te-au uitat. În intervalul 71-80 de ani fericirea va fi dată de modul în care ți-ai trăit viața. Cu alte cuvinte vei fi fericit dacă ai conștiința curată că ți-ai trăit viața după sufletul tău. La finalul vieții vei ști dacă ai fost cu adevărat fericit, sau ai trăit doar fericiri aparente. După 81 de ani, fericirea ta va ține strict de modul în care te vei simți împlinit. Și poate cel mai important – după modul în care te vei simți împăcat tu cu tine.

Fericirea este diferită pentru fiecare dintre noi. Pentru că, fiecare dintre noi are sisteme diferite de valori, sisteme diferite aducătoare de fericiri. De cele mai multe ori fericirile pe care le am eu ca individ, vor fi diferite de fericirile celor de lângă mine. Dar, toți suntem fericiți dacă ajungem la concluzia că viața noastră este împlinită și mai ales dacă suntem împăcați cu rezultatele acțiunilor noastre.

Nu există rețete universale ale fericirii pe care dacă le aplicăm vom fi fericiți 100%. Dar, există în linii mari, acțiuni pe care dacă le vom face din toată inima și cu toată convingerea vom fi cu adevărat fericiți. Și în viața noastră profesională și în viața noastră personală. Pentru că fericirea se rezumă la cât de împăcați suntem noi cu noi. Un om împăcat este observat după lumina de pe chip, după modul în care trăiește fiecare experiență cu un calm ieșit din comun. Fericirea nu va aduce zbucium. Iar dacă ne zbatem să fim fericiți nu vom face nimic altceva decât să ne atragem nefericirea.

Fericirea depinde de pragurile pe care ni le stabilim noi înșine. Cu cât aceste vor fi mai mari, cu atât riscurile de a fi nefericiți cresc. Fericirea este dată de lucrurile aparent mărunte dar, care te fac să respiri și te definesc ca om. Așa că alegeți să fiți fericiți și împăcați cu voi, indiferent de vârsta pe care o aveți. Trăiți viața frumos, pentru că fericirea vine și din acțiunile voastre frumoase. Fiți fericiți azi, pentru că mâine poate fi prea târziu – știți vorba aceea ”ziua de azi este a omului, ziua de mâine este a lui Dumnezeu”.

” Ei m-au întrebat care sunt treptele succesului, iar eu le-am răspuns că nu treptele succesului sunt importante, ci treptele împlinirii sufletești. Succesul fără scrupule este machiavelic. Împlinirea ta sufletească contează” – Dan Puric