Oamenii sunt supuși dezamăgirilor, mai ales când investesc energii și timp în oameni care mai devreme sau mai târziu înșeală așteptările celorlalți. Și asta vine datorită faptului că percepțiile asupra lucrurilor sunt diferite de la o persoană la alta. Ce este important pentru un anumit tip de persoană este total nesemnificativ pentru o altă tipologie. Partea cea mai aiurea a dezamăgirilor este că te iau pe nepregătite – pentru că în naivitatea ta crezi că nu sunt oameni care să profite de sinceritatea și felul tău de a fi. De fiecare dată când un om suferă o dezamăgire trece printr-o stare un pic mai complexă, a cărei finalitate nu este alta decât pierderea încrederii în oameni în general. Dar pe sistemul orice șut e un pas înainte, dezamăgirile te întăresc.
În general dezamăgirile apar atunci când te atașezi prea mult de oameni și de situații în general. Oamenii cu suflet bun au tendința de a-i considera pe cei din fața lor, sau de lângă ei, parteneri corecți. De cele mai multe ori, atunci când știi de mult timp pe cineva, tot timpul ești cu sufletul deschis. Și de multe ori se întâmplă să fii lovit fix când te aștepți mai puțin. Că este vorba despre colegi, despre prieteni, sau despre persoane intime ție, procesul dezamăgirilor este cam același. Și odată produsă dezamăgirea nimic nu mai poate reface relația de colegialitate, de prietenie, sau de iubire. Pentru că un suflet dezamăgit este mai rănit decât un trup rănit. Doare mai mult și procesul de recuperare este mai de durată.
Fiecare dintre noi am dezamăgit și am fost dezamăgiți la rândul nostru. Am produs situații din care am ieșit ca oameni negativi, dar la fel de bine am trecut prin situații în care noi am fost ”victima”. La tot pasul poți suferi dezamăgiri dacă nu îți creezi o carapace în care să îți protejezi sufletul de restul lumii. Știți acei oameni pe care îi catalogăm drept aroganți? Poate că acea aroganță este scutul lor de a se proteja de oameni – pentru că au ajuns la concluzia că orice ar face, oamenii îi vor dezamăgi.
Totuși ce putem face pentru a trece peste dezamăgiri și pentru a reuși să mergem mai departe? E o întrebare grea. Dar, personal am ajuns la câteva puncte pe care vreau să vi le împărtășesc:
- Nu te învinovăți tu de situația creată – prima tendință pe care o avem atunci când trecem prin dezamăgiri este să ne învinovățim noi de ceea ce s-a întâmplat. Poate că este specific nouă oamenilor, sau poate că ține mai mult de latura sufletească a fiecăruia dintre noi. Dar, atunci când o persoană ne dezamăgește tendința este de a ne întreba dacă noi am făcut tot posibilul să nu fim dezamăgiți. Fraților așa a fost să se întâmple. Dacă nu se întâmpla acum, se întâmpla mai târziu.
- Nu te atașa de oameni și de situații – prima măsură pe care o poți lua pentru a nu fi dezamăgit este să nu atașezi foarte mult de oameni și de situațiile din viața ta. Pentru că atât oamenii, cât și situațiile sunt efemere – azi poți să fii în cele mai bune relații cu un om, iar brusc, mâine să nu mai aveți subiecte comune. Atunci când ești un pic mai circumspect și mai atent la semnalele celui din fața ta, ai avantajul de a nu fi foarte dezamăgit atunci cânt ești lăsat cu fundul în baltă
- Fii un pic egoist/egoistă – poate părea ciudat ce spun acum, dar în momentul în care îți pui propria persoana pe prim plan, șansele să fii dezamăgit scad. Pentru că ești conștient că fiecare este răspunzător de reacțiile lui. Și fiecare are zile bune și zile rele. Uneori a fi egoist este un mod de a te proteja de ceilalți pentru o perioadă de timp.
- Nu îți dori să ai un om/coleg/prieten/lucru cu orice risc – în momentul în care îți dorești cu ardoare ceva șansele să suferi o dezamăgire cresc exponențial. Și asta pentru că nu întotdeauna putem controla lucrurile, sau nu putem face oamenii să ne placă. În plus, atunci când vrem să obținem ceva cu tot dinadinsul riscăm să nu ne mai bucurăm atunci când îl avem. Pentru că suntem prea extenuați de lupt dusă pentru a avea respectivul lucru/om alături.
- Nu îți stabili praguri mari la care să fii fericit – tehnica pașilor mici este cea mai sănătoasă metodă de a face lucrurile să se întâmple. Chiar dacă obținem lucrurile mai târziu, sau oamenii ne cunosc adevărată față la momentul potrivit, sufletul nostru va fi mult mai liniștit. Știți vorba aceea – ”dragoste cu forță nu se poate”. Mai degrabă suntem fericiți cu lucruri mărunte și oamenii potriviți nouă, decât să ne stabilim obiective îndrăznețe pe care să le atingem foarte greu.
- Nu avea așteptări – ia lucrurile așa cum vin. Pentru că atunci când iei lucrurile când vin, nimic nu te poate agita. Înseamnă că tu trebuia să treci prin fiecare experiență care ți se întâmplă. Și fiecare om care te dezamăgește trebuia să te învețe o lecție pe care mai târziu să o aplici în viața ta. De fiecare dată când așteptările nu sunt mari, de fiecare dată vei reuși să fii mulțumit cu viața ta. Așa cum este ea.
Din păcate viața este un lung șir de dezamăgiri peste care trecem mai ușor sau mai greu. Maturizarea fiecăruia dintre noi, face ca episoadele de dezamăgire pe care le întâlnim de-a lungul vieții noastre să treacă neobservate. Fiecare dintre noi trebuie să fie conștient că ”nimănui nu i se dă mai mult decât poate duce”. Fie că este vorba despre oameni care ne dezamăgesc, fie că este vorba despre situații care ne dezechilibrează. Dacă vreți, viața se complică atunci când ai așteptări mari de la ea. Atunci de ce să ne complicăm inutil starea noastră interioară.
Nu uitați că ”entuziasmul este urmat de dezamăgire și chiar depresie, apoi de entuziasm reînnoit” – Murray Gell Mann. Iar ”fără recunoștință, nu te poți feri de gândurile de dezamăgire, care apar oricând în viață” – Wallace D. Wattles.