Stiu ca prin postarea aceasta imi voi atrage foarte multe dezaprobari, dar este exact ce am simtit de Craciunul acesta.
Pentru majoritatea dintre noi Craciunul ar fi trebuit sa insemne numai bucurii, fericire si nu in cele din urma linistea de acasa. Asta inseamna si pentru mine, numai ca intensitatea trairilor din acest an a fost foarte foarte mica. Nu am mai simtit fiorul sarbatorilor, nu am mai reusit sa fac surprize sotiei mele dragi, nu am reusit sa fiu un Mos Craciun, asa cum eram in alti ani. Pentru mine Craciunul de anul acesta a trecut asa cum a venit, repede.
Nu voi incerca sa imi explic de ce s-a intamplat asa. E deja prea tardiv. Craciunul a trecut si nu mai am cum schimba nimic din trairile acestea. De ce imi pare mie foarte rau este faptul ca e primul an in care Iustina este printre noi si simt ca nu am reusit sa ii transimt bucuria sarbatorilor.
Trebui sa astept pana la anul pentru a reusi sa compensez starea mea de anul acesta.
Craciunul care vine poate ma va gasi mai bun, mai putin egoist si nu in cele din urma un Mos Craciun pentru cei dragi mie.