Fiecare dintre noi percepe altfel lucrurile. Pentru fiecare dintre noi realitatea este reprezentată diferit. Nevoile noastre nu sunt aceleași. Piramida nevoilor este diferită pentru fiecare individ în parte, iar lucrul acesta se vede și din comportamentul nostru. Pentru unii dintre noi nevoia de confort este mult mai ridicată, pentru alții nevoia de recunoaștere socială este primordială. O parte dintre noi are nevoie de foarte puțin pentru a fi fericiți – strictul necesar. Acea piramidă a nevoilor, a lui Maslow, poate fi reprezentată cu vârful în jos pentru o parte dintre oameni. În sensul că auto-împlinirea să fie nevoia de bază, urmată de nevoile fiziologice. Oare cum arată fiecare bugetul de supraviețuire pentru fiecare dintre noi?
Sursa foto: www.trilulilu.ro
Aseară am văzut un mini-studiu făcut de cei de la Cotidianul.ro. Acum nu vă gândiți că era un studiu stufos, cu algoritmi de cercetare. Reporterul punea o singură întrebare: ”Cât vă trebuie pentru a vă descurca? Fără să aveți grija zilei de mâine?”. Iar răspunsurile erau așa de diferite încât mi s-a ridicat un semn mare de întrebare în minte. Și anume? De ce bugetul de supraviețuire este așa de diferit pentru fiecare om/familie în parte? Când piramida nevoilor este aproximativ la fel pentru fiecare om în parte? Nu cumva vrem noi mai mult decât ne este necesar? Și pentru asta ne supra-solicităm fără a avea neapărat nevoie de asta?
Pentru că, dragii mei, o familie se poate descurca cu un buget de 4000, în timp ce altă familie se descurcă doar cu un buget de 2000 ron. Confortul fiecărei familii ridică și așteptările fiecărei familii de la viață. Bugetul de supraviețuire depinde foarte mult de modul în care fiecare familie își trăiește viața. Știți vorba acea ”puțin ai, puțin cheltui, mult ai, mult cheltui”. Nevoile unei familii aflate la pragul sărăciei pot fi acoperite de un buget de 2000 ron. Poate chiar familia respectivă consideră că ar trăi chiar foarte bine cu acești bani. În schimb, nevoile unei familii înstărite nu pot fi satisfăcute nici cu un buget de 10.000 de ron – și asta pentru că de cele mai multe ori confortul familiei respective duce chiar la o stare de prea-mult. În nici un caz, o astfel de familie, nu va înțelege o altă familie aflată în pragul sărăciei.
Bun, acum gândiți-vă la cum sunteți obișnuiți să trăiți. La confortul pe care îl aveți și la suma pe care trebuie să o câștigați lunar pentru a fi fericiți. Și acum puneți-vă în situația în care, printr-o conjunctură nefavorabilă, nu veți mai putea câștiga suma care să vă confere siguranța financiară. Oare ce s-ar întâmpla cu psihicul vostru? Ce s-ar întâmpla când ar trebui să vă modificați întregul mod de a trăi? Veți putea face față ofuscărilor survenite ca urmare a faptului că trebuie să renunțați la multe din lucrurile obișnuite până mai ieri? Fiecare își poate răspunde singur la întrebările acestea. Dacă este sincer cu el își va da seama că multe din nevoile lui sunt create superficial.
Se spune că ”banul schimbă omul”. Cu siguranță că aveți și voi oameni care au fost schimbați de banii prea mulți pe care au început să îi câștige. La fel cum sunt sigur că aveți cunoștințe care au fost schimbate ca urmare a lipsei banilor – și poate aici transformarea este mai dramatică. Vă spun ceva pe care și voi cu siguranță știți – cel care a cunoscut apropierea sărăciei știe să aprecieze mult mai bine orice sumă ce îi intră în buzunar. Și simte altfel viața – și puterea banului. În sensul că este conștient că ceea ce ai astăzi este peren. Mâine poți pierde totul.
Unii oameni pot trăi o săptămână cu 100 de lei. În timp ce altora nu le ajunge suma respectivă nici pentru o zi. Ba mai mult, pentru ei este de neconceput să nu aibă multiplu de 100 lei în portofel. Și asta nu are nici o treabă cu faptul că unii muncesc mai mult și alții mai puțin. Nu vorbesc despre asta – ci despre modul diferit în care lumea se raportează diferit la puterea banului. Vă propun un test, indiferent de situația voastră financiară actuală. Încercați ca timp de 1 zi să vă descurcați doar cu 30-50 lei în portofel. Pentru asta lăsați toate cardurile acasă și luați doar această sumă cu voi. Tentațiile vor fi multe cu siguranță, dar veți fi limitați de suma avută în portofel. S-ar putea să aveți surpriza ca la finalul zilei să vedeți că au mai rămas niște bănuți în portofel. Concluzia o puteți trage și singuri la finalul zilei.
Poate că ar trebui să reflectăm un pic și la nevoile de apartenență ale fiecăruia dintre noi. Și să ne gândim la ce avantaje de ordin spiritual și psihic ne aduc ele. Dacă ne învârtim într-un grup elitist suntem mai bogați din punct de vedere al relațiilor inter-umane? Dacă conștientizăm că oamenii din grupul elitist nu sunt decât prieteni de conjunctură, adunați acolo datorită situației financiare, înseamnă că nu suntem încă pierduți. Oare nu ar fi mai bine dacă am încerca să fim empatici și cu cei pentru care fiecare bănuț contează? Știu că pentru unii acest cuvânt nu există în vocabular, dar totuși banul nu are aceeași valoare pentru toți. Sau mai bine zis aceeași putere.
Am o vorbă pe care o tot spun de ceva vreme: ”indiferent de câți bani câștigi într-o lună, gândește-te la cât de scumpi sunt banii aceia pentru tine – gândește-te la ce ai renunțat pentru a câștiga acea sumă. Se merită?”.
