Vreau să scriu despre treaba asta de ceva timp, de când m-am întors din concediu. Nu am făcut-o până acum din două motive – lipsa de timp și dorința de a nu scrie la nervi. Cu toții spunem că litoralul românesc nu se ridică la pretențiile fiecăruia dintre noi. Condițiile nu sunt dintre cele mai bune, iar cauzele pot fi din cele mai diverse. Nu voi scrie despre asta acum – pentru că nu se pot schimba doar în urma unei postări. Procesul de schimbare a condițiilor este de durată. Și sincer să fiu atât timp cât nesimțirea litoralului românesc va fi la aceleași cote, nu știu dacă cineva va fi dispus să investească în condiții mai bune.

Sursă foto: digi24.ro

De ce spun asta? Pentru că pe toată perioada petrecută pe litoral am întâlnit nesimțirea tipic românească. Nu a fost zi în care să nu mă confrunt cu unul sau cel puțin 2 români care aveau senzația că sunt doar ei pe litoral. Am întâlnit acea atitudine ”mă lași sunt în concediu” și doar asta contează. Plecând de la lăsarea pe plajă a chiștoacelor de țigări, semințe, șervețele umede, alte cele și mergând până la băgarea în față la cozi peste tot puteai vedea oameni care aveau bunul simț în concediu. Las la o parte faptul că dacă nu erai atent copilul tău se juca în chiștoace de țigări și nu în nisip, dar nu am avut cum să nu observ lenea care îi lovea pe unii – deși coșul de gunoi era la 20 de metri de cearceafurile pe care stăteau, era mai ușor să lase mizeriile lângă. Și să le uite acolo.

Totul a culminat cu o întâmplare semi-amuzantă prin care am trecut în una din zilele de plajă. Mergem noi bine-dispuși de dimineață la plajă, ne luăm cafeluța de rigoare, ajungem pe nisipul plajei și ne hotărâm să punem rogojina într-un loc de comun ales. Am văzut noi acolo niște șervețele lăsate pe plajă, dar am zis că na, poate le-a luat vântul. Am întins cearceaful și gata, pentru noi începuse o nouă zi de plajă. Ziua de plajă a decurs liniștită, plină de relaxare. Surpriza a venit la plecare. Când să strângem rogojina, am văzut o urma pe ea, care semăna a nisip umed. Doar că nu era nisip umed. Era o urmă de ”caca”. Și nu cred că era opera vreunui animal de companie. Probabil că cineva nu a mai reușit să ajungă la toaletă.

Am observat că din ce în ce mai mulți omuleți de-ai noștri nu mai vor să meargă pe litoralul românesc din cauza gunoaielor de pe plajă. Pe bună dreptate pentru unii. Dar, am observat că o parte dintre ei sunt chiar acei oameni care își sting țigările în nisip și le lasă acolo. Sau nu se deplasează până la coșurile puse aproape de ei pentru a duce gunoaiele. Apoi se arată scârbiți de cum arată plaja românească și decretează că anul următor banii lor vor fi cheltuiți peste hotare. Și brusc acolo se vor civiliza. Pentru că este tipic românesc ca, atunci când treci granița să te emancipezi și să debordezi de bun-simț. Acasă în România merge și așa.

O altă mostră de nesimțire am întâlnit-o într-o seară, atunci când după plaja de după-amiază, am mers să luăm ceva de ale gurii. Știți că apa face o foame de lup. În drumul nostru spre cameră, la unul dintre locurile comercianților, un nene vroia să cumpere un litru de lapte. Bineînțeles că prețurile nu erau la vedere. Întreabă cât este cutia de lapte, comerciantul îi răspunde. La care vine replica cumpărătorului: ” Băi nene, dar dimineață era cu un leu mai puțin. Schimbați prețurile astea de la o oră la alta?”. La această replică, comerciantul smulge cutia ce ajunsese în mâna cumpărătorului și spune cu năduf: ”vrei cumperi, nu vrei nu cumperi”. Bineînțeles toată scena a fost însoțită de tupeul mioritic specific.

Lucrurile acestea sunt sigur că le-ați văzut și voi dacă ați mers pe litoralul românesc. La cote mai mici sau mai mari. Nu avem cum să avem condiții mai bune pe litoralul românesc, dacă există atâta nesimțire în rândurile unora dintre turiști. De partea cealaltă – comercianții de pe litoral trebuie să înțeleagă faptul că atâta timp cât vor trata cu indolență turistul, acesta nu va mai cheltui banii la el. Și va vorbi despre el și altor prieteni.

Termin postarea cu o tentă optimistă. Pentru că, cel puțin în stațiunea unde am fost noi se vede că ușor-ușor se mai mișcă lucrurile înspre bine. Mai apar locuri noi, elegante, cu respect către clientul final. Timide ce-i drept, dar sunt. Dacă veți ajunge pe litoral, în Eforie Nord, vă recomand să mâncați la Autoservirea Caredy. Pe lângă faptul că aveți un peisaj super fain – vedeți marea în timp ce mâncați – și mâncarea este bună, iar costurile pot fi ținute sub control.