Oameni frumoși ai Iașului a ajuns la episodul 8. Este zi de miercuri prilej de a mai scrie despre ei, despre oamenii frumoși pe care i-am întâlnit de-a lungul vieții mele. Simt nevoia să mă repet – mai ales pentru cei care intră pentru prima dată pe articolele mele despre oameni frumoși ai Iașului – ceea ce scriu vine din experiența personală pe care am avut-o cu acești oameni. Îmi puteți da dreptate, cum la fel de bine puteți să nu fiți de acord cu mine. Dar, scriu despre ei pentru că m-am săturat de oamenii care ies în față deși nu au pe ce se baza în afara tupeului, iar oamenii frumoși au bunul simț de a face în tăcere lucruri frumoase.
Omul despre care voi scrie astăzi este unul din oamenii adânc implicați în proiectele sociale ale Iașului. Este acel gen de om care nu prea poate sau nu vrea să refuze persoanele care vin și îi solicită ajutorul. Ne știm de ceva ani, prin prisma job-ului pe care îl avem amândoi. Dar, momentul în care mie mi-a demonstrat că este un om frumos al Iașului, a fost atunci când și-a oferit ajutorul pentru niște copii oropsiți, cărora viața le-a dat un șut puternic la vârste foarte fragede. Și aici mă refer la un caz social din satul bunicilor mei de pe tată. Țin minte și acum că se apropia sezonul rece și acei copii riscau să nu aibă un acoperiș deasupra capului. Omul acesta a luat taurul de coarne și împreună cu prietenii lui a reușit în timp record să le ofere strictul necesar pentru o viață mai bună. A fost momentul în care mi-am dat seama că, dincolo de jurnalist este un om cu suflet căruia nu îi sunt indiferenți oamenii aflați la ananghie.
Din ce am mai aflat ulterior este acel gen de OM care se implică și după rezolvarea cazurilor sociale. De o parte dintre cei pe care îi ajută se interesează și după. Dacă vreți este acel gen de om care odată ce a ajutat se leagă sufletește de cazuri – și le urmărește traiectoria din umbră, intervenind atunci când situația o cere. Este unul dintre oamenii care este recunoscut și la nivel național de organizațiile de caritate. Dar, dincolo de toate diplomele pe care le primește și le va mai primi, pentru acest om contează mai mult sufletele pe care le ajută. Așa se întâmplă când faci lucrurile cu inima și nu pentru a da bine în poze.
Omul frumos al Iașului despre care vorbesc astăzi este Raluca Diaconiuc, un altfel de om. Un pic atipic pentru societatea în care trăim. Și aici mă refer la faptul că este acel gen de om care se hrănește cu zâmbetele celorlalți oameni aflați în nevoi. Pe pagina ei de Facebook veți observa că este foarte implicată în tot ceea ce ține de activitatea socială din Iași. Iar calitatea unui om se vede și după modul în care se implică în oferirea ajutorului celor mai puțini norocoși. Și o face la un nivel de implicare pe care puțini oameni îl pot susține la un standard ridicat.
Tot Raluca Diaconiuc are un proiect prin care sprijină oamenii talentați ai Iașului – Videoteca Excelenței. Este un plus pe care îl aduce celor care merită. Este unul dintre puținii oameni ai Iașului care scot în evidență și tinerii talentați și proiectele care aduc plus-valoare. Și treaba asta o face tare bine. Vă recomand să urmăriți un pic tipul de oameni care vin în emisiunea Ralucăi și vă veți da seama de ce muncă frumoasă face. De cele mai multe ori talentele mor pentru că nu sunt sprijinite și pentru că nu sunt investite cu încredere. Au fost multe cazuri de oameni talentați care și-au abandonat visele pentru că nu au avut sprijin. Raluca Diaconiuc este o oază de salvare pentru talentele din Iași – prin Videoteca Excelenței. Poate că nu are expunerea pe care o merită, dar măcar ține aprinsă flacără speranței și arată talentelor din Iași că nu sunt singure.
Omul de astăzi este unul dintre cei mai constanți oameni în ceea ce privește implicarea în manifestările caritabile din Iași. Sunt multe proiecte în care este implicată, despre care probabil că nu știm. Tocmai de aceea vă îndemn să o mai urmăriți din când în când pe Facebook. Să vedeți ce se mai întâmplă frumos în Iași și mai ales ce oameni pot fi ajutați să aibă o viață mai bună. Și de ce nu să dați o mână de ajutor pentru ca împreună să oferiți zâmbete celor care au uitat să zâmbească, sub povara nevoilor de zi cu zi.
Îmi ridic pălăria în fața ta Raluca pentru modul în care ai ales să fii un om frumos al Iașului. Ține-o tot așa, chiar dacă mai întâlnești oameni cârcotași care vor încerca să îți pună piedici. Ai mult mai mulți oameni care rezonează cu proiectele tale. Și asta este tot ce contează pentru un om care se hrănește cu fericirea altor suflete mai puțin norocoase.