Trebuie să recunosc – nu mi-au plăcut niciodată fițoșii. De orice fel ar fi ei. Mi-au dat întotdeauna o senzație de așa nu. Indiferent de cine sunt ei și de ce fac din punct de vedere profesional. Din ce am observat fițoșii sunt întâlniți peste tot. Cum au un pic de succes, cum le iese combinația, cum încep să creadă despre ei că sunt cei mai cei, din cei mai cei. Și îi vezi cum încep să meargă drept, să aibă atitudine și atunci când trag un pârț. Probabil că i-ați întâlnit și voi – sunt acei oameni care au senzația că totul se învârte în jurul lor și toată lumea vrea să se bucure de prezența lor. Astăzi am să vorbesc despre fițe, fițoși și fițoșenii.

Trăim într-o lume din ce în ce mai superficială, în care tot ceea ce contează este aparența și bifarea unor tipare – mai ales dacă vrei să faci parte din anumite cercuri. Care ți se par ție că setează tendințe și care îți dau senzația că sunt importante. Iar biletul de intrare nu sunt principiile și valorile de viață care contează, ci sclipiciul de pe gene, cheile de la mașină și ceasul de la mână. Dar, să nu ne amăgim singuri – fițele nu sunt doar rezultatul societății în care trăim, ci și modul în care ne raportăm noi la ceilalți în general. Pentru că, atunci când dorim să ne schimbăm comportamentul sau hainele și accesoriile doar pentru a aparține unei anumite ”elite”, practicăm girăm modul acelor cercuri de a exista.

Fițele și fițoșii sunt cei care duc lucrurile la extrem doar ca să fie integrați în anumite societăți. Fiecare dintre noi avem tabieturi care pentru alții pot fi considerate fițe. Și nu putem spune că suntem fițoși dacă ”fițele” pe care le avem sunt doar ale noastre și nu le folosim doar ca bilet de intrare în nu știu care grupuri. Dar, fițele care nu îmi plac și care îmi provoacă o stare de defensivă sunt cele are au legătură cu epatarea și cu modul de a hrăni egoul și mai ales superficialitatea.

Din punctul meu de vedere sunt câteva metode de a ne recunoaște propriile fițe și eventual fițoșii

1. Dacă nu îți permiți, dar cauți să te îmbraci doar de la branduri cu nume e posibil să ai o fiță. În momentul în care faci treaba asta, cu riscul de a rămâne cu datorii la întreținere, este foarte posibil să suferi de o fiță. Să știi că îți stă bine și îmbrăcat cu haine cumpărate din magazine normale. Îmbracă-ți sufletul și mintea cu lucruri de valoare și vei fi primit în majoritatea grupurilor, chiar dacă nu ești îmbrăcat de la branduri renumite.
2. Dacă conduci o mașină foarte scumpă și trăiești într-o garsonieră ai o problemă. Să știi că aprecierile nu sunt pentru tine ca persoană, ci pentru mașina pe care o conduci. Dacă asta îți hrănește orgoliul, atunci dă-mi voie să îți spun că ești superficial. Foarte superficial. O mașină trebuie să te ducă din punctul A în punctul B cât mai în siguranță. Nu să atragă privirile tuturor atunci când treci tu pe stradă.
3. Dacă îți alegi prietenii doar după jobul pe care îl au, iarăși ai o problemă. Să știi că sunt oameni de calitate și dacă nu au funcție de conducere. Sunt oameni faini chiar dacă nu lucrează la ditamai corporația. Și de cele mai multe ori ai subiecte mai multe de discuții cu oamenii ancorați în lumea reală, cu sentimente reale și cu trăiri reale. Nu trebuie să îți alegi prietenii după statutul lor pe scara ierarhică. Dacă faci asta din păcate ești un fițos.
4. Dacă te duci să bei un suc doar în locații exclusiviste, dar pentru asta faci economii o săptămână s-ar putea să faci o fițoșenie. Dar tu o faci doar pentru a bifa și astăzi prezența în locația respectivă – poate astăzi vei avea norocul să fii remarcat/remarcată. Să știi că sucul, apa, berea sau cocktail-ul pe care le bei au același gust și în locațiile mai puțin frecventate de cei care trebuie să te vadă că îți dai check-in doar dintr-un loc anume.
5. Dacă de fiecare dată pe unde mergi îți dai checkin-uri este posibil să ai o fiță. Mai mică ce-i drept, dar este și asta o fiță. De ce crezi că îi interesează pe prietenii tăi să vadă pe unde ești? Te-ai gândit că o pot lua ca pe o laudă?

Sunt mult mai multe metode de a vedea dacă suferi de fițoșenie cronică, dar mă opresc aici. Nu de alta dar dacă mai scriu mult este posibil să fiu considerat un fițos care își permite să dea lecții celorlalți. Și nu vreau asta. Tot ce vreau este să prezint lucrurile și din altă perspectivă, poate mai trezesc adevăratele valori care să guverneze viața unora.

” Din prostia lui încurcă până nu se mai descurcă. Dar se dă tare în ițe fiind campion la fițe” – Constantin Enescu