Arta cu zambet se face din suflet. Sunt oameni care fac lucrurile pentru că trebuie şi sunt oameni care fac lucrurile din plăcere. Şi din joacă. Dar se joacă cu profesionalism, iar ce iese din mâna lor poate fi considerată artă. Astfel de oameni este bine să întâlneşti cel puţin odată în viaţă. Din această categorie face parte şi Paul Pădurariu. Pentru că, dacă te uiţi în pozele pe care le face, respiri trăirea modelului şi dragostea lui de viaţă. De când îl ştiu eu pe Paul, arareori l-am văzut trist. Toate întâlnirile mele cu el au fost pline de voie bună şi zâmbete.
Zilele trecute eu l-am găsit pe Paul, destul de repede :). Poate prea repede, pentru că am ajuns înaintea lui, cu 15 minute înainte de ora stabilită. Pentru că ardeam de nerăbdare să ajung pe scaunul unde aveam să fiu fotografiat. Nici acum nu ştiu cum a reuşit Paul să încadreze ursul Baloo în poze. Doar atât ştiu, că pozele au scos în evidenţă trăiri de care nu mă ştiam că sunt capabil, iar expresivitatea lor, mă fac, încă odată să spun că Paul face artă.
2 şi cu 2 fac patru 🙂
Am fost deschizător de drumuri pentru bloggerii din Kooperativa 2.0 Iaşi. Sună bine pentru mine nu? Dar, nu am fost decât primul care a intrat în studioul foto al lui Paul. De felul meu sunt introvertit, dar când aparatul foto a început să bliţeze, m-am transformat şi nici eu nu ştiam că mă pot transforma în ipostaze care mai de care mai diverse. Şi ca să mă credeţi mai jos o să vă las să mă vedeţi în ipostaze diverse.
Dar ce-avem noi aicea? Unde mi-am uitat alicea?
A fost o dimineaţă de miercuri superbă, cu miros de plăcinte poale-n brâu, aduse de domnul Ciobanu Constantin şi care a observat din spate, tot ceea ce se întâmpla în trăirile, atât ale modelului pozat, cât şi ale fotografului. Iar ambientul muzical a fost asigurat de Strausz. Ştiţi senzaţia de hai să dau tot ce pot? Acea stare îmi suna în minte :).
Ce mă fac, am atâtea probleme pe cap….
Într-un cuvânt pozele lui Paul au şi sare şi piper. Chiar dacă nu eşti în starea de a face poze, Paul ştie să te aducă acolo, încât tristeţea să se transforme în zâmbet. Chiar dacă nu ai chef, Paul ştie cum să te facă să îţi doreşti să nu mai pleci din faţa aparatului de fotografiat. Iar pozele, ei pozele vorbesc de la sine. Şi nu este laudă, ci pur şi simplu, dacă priveşti pozele ai senzaţia că modelul îţi vorbeşte din ele.
Sunt fioros, sunt fioros, sunt fioros……
La final atât mai spun – până şi pozele făcute de Paul Pădurariu zâmbesc. Dacă nu mă credeţi, trageţi o fugă până la studioul foto Paul Pădurariu, de pe Râpa Galbenă. Şi să fiţi liniştiti, noi l-am găsit uşor pe Paul Pădurariu. Ghidaţi-vă după starea de bine care creşte în intensitate cu cât vă apropiaţi de studio.
Fainã postare. Dar parcã stabilisem sã rãmânã fãrã… domnul ! 🙂
Multumesc de apreciere :).
Asa este, dar, pe paginile blogului trebuie sa te domnesc :). Pentru ca meriti :)! Esti un om aparte :).